Modificări ale parametrilor de laborator în diverse afecțiuni ale organismului


Analizele de sânge contribuie la completarea diagnosticului suspicionat de medicul specialist. Recomandarea setului de analize de laborator ce trebuie efectuate, interpretarea, stabilirea diagnosticului și management-ul ulterior se vor stabili de către medicul specialist.

Efectuarea de analize medicale oferă informații privind starea actuală de sănătate a pacientului, funcționalitatea diferitelor organe și contribuie la susținerea diagnosticului împreună cu datele furnizate de examenul clinic și anamneza specifică. Corectitudinea analizelor medicale depinde nu doar de performanța laboratorului în care sunt efectuate ci și de pregătirea corectă anterior recoltării.

Pentru o bună complianță, pacientului i se vor explica procedurile ce urmează a fi făcute precum și condițiile necesare pentru recoltarea corectă. Rezultatele analizelor de laborator pot fi influențate de factori care țin de pacient(sex, vârstă, prezența sarcinii) cât și de factori externi(fumat, alimentație, efort fizic, administrarea de medicamente, anumite proceduri diagnostice sau terapeutice).

Pregătirea pentru recoltarea analizelor de sânge


Recoltarea probelor de sânge se efectuează dimineața, înainte de consumul de alimente. Pentru a obține rezultate valide, probele biologice se recoltează după 12 ore de post alimentar. În seara anterioară recoltării, se recomandă o dietă săracă în grăsimi și dulciuri, evitarea administrării de medicamente, pentru a nu influența direct sau indirect rezultatul anumitor analize(glicemie, colesterol, trigliceride). Consumul de alcool se întrerupe cu 72 de ore anterior recoltării.

Recoltarea sângelui se efectuează în sisteme de recoltare tip vacutainer:

  • închise;
  • vacuumate;
  • de unică folosință;
  • inscripționate de producător cu: datele de identitate ale producătorului, termenul de valabilitate, compoziția conținutului, caracteristici fizico-chimice și de sterilitate(acolo unde este cazul), volumul de probă ce se poate recolta sau capacitatea volumetrică a recipientului(după caz).

Aceste caracteristici trebuie să fie îndeplinite de toate tipurile de recoltare utilizate. Tipuri de vacutainere:

  • Vacutainere cu capac mov, cu EDTA-K3(volum 3 mL);
  • Vacutainere cu capac albastru, cu citrat de sodiu 3.2% și proporție sânge/anticoagulant de 9:1(volum 5 mL);
  • Vacutainere cu capac negru, cu citrat de sodiu 3.8% și proporție sânge/anticoagulant 4:1 (volum 2,9 ml);
  • Vacutainere cu accelerator de coagulare, cu capac roșu, pentru determinări de biochimie și imunologie(volum 6 mL)
  • Vacutainer cu heparină, cu capac verde.

Diagnosticul de laborator


Hemoleucograma reprezintă un test screening de bază, fiind unul dintre cele mai cerute teste de laborator. Hemoleucograma completă furnizează parametrii pentru seria eritrocitară, seria leucocitară și seria trombocitară.

Numărul de eritrocite(globule roșii, hematii) este parte integrantă a hemoleucogramei. Au rol în transportul oxigenului de la plămâni la țesuturi și a CO2 de la țesuturi la plămâni. Valorile normale diferă în funcție de sex și vârstă, fiind cuprinse între 4.7 și 5.6 milioane celule/µl la bărbați și 3.7-5.4 milioane celule/µl la femei. Unele boli pot afecta producția de eritrocite. Valori crescute ale eritrocitelor(eritrocitoza) se întâlnesc în următoarele situații: la fumători, la altitudini mari, în stările de deshidratare și stres, policitemia vera, boli cardiace congenitale, boli pulmonare precum bronhopneumopatia obstructivă cronică(BPOC), cord pulmonar cronic(CPC), hipertensiune pulmonară primară, sindroamele de hipoventilație(hipoventilație alveolară primară, sindrom Pickwick, apneea de somn). Pe de altă parte, valori scăzute ale numărului de eritrocite pot să apară în anemii, hemoragii, insuficiența renală cronică, boli hematologice, boli inflamatorii cronice.

Hemoglobina este component de bază al eritrocitelor, cu rol în transportul oxigenului și CO2. Scăderea hemoglobinei sub intervalul de referință determină apariția anemiei(spre exemplu: în cancere, hemoragii acute sau cronice, boli hematologice). Pe de altă parte, valori crescute ale hemoglobinei se pot regăsi la pacienții cu patologie pulmonară cronică. Valorile normale sunt cuprinse între 11.5-16 g/dL la femei, respectiv 14-17.2 g/dL la bărbați.

Hematocritul este utilizat în asociere cu hemoglobina sau numărul de eritrocite, astfel că valorile scăzute sau crescute se asociază cu ceilalți doi parametri. Valorile normale sunt 42-51 % la sexul masculin și 35.5-47% la sexul feminin.

Leucocitele(celulele albe) sunt celule implicate în apărarea organismului față de substanțe străine și în producerea de anticorpi. Se împart în trei categorii: granulocite, limfocite și monocite. La rândul lor, granulocitele pot fi: neutrofile, eozinofile și bazofile. Valorile normale sunt cuprinse între 4000 și 10.000 celule/µL.

Valori crescute ale leucocitelor(leucocitoza) pot să apară în condiții de stres, efort fizic, infecțiile(determinate de bacterii sau virusuri, mai rar fungi sau paraziți), boli pulmonare(tuberculoză, traumatisme pulmonare, astm bronșic alergic sever, carcinom bronșic), vasculite și artrite inflamatorii. Hiperleucocitoza(valori peste 100.000 celule/µL) se asociază cu leucemiile și sindroamele mieloproliferative. Valori scăzute ale leucocitelor(leucopenia) pot să apară în boli autoimune, limfoame sau cancere metastazate în măduva hematogenă, hipersplenism, SIDA.

Neutrofilele(granulocitele polimorfonucleare neutrofile) reprezintă cel mai numeros tip de leucocite cu rol major în apărarea antiinfecțioasă. Valorile normale sunt între 55-65%. Neutrofilia(creșterea numărului de neutrofile) se poate întâlni în infecțiile bacteriene localizate sau generalizate, boli inflamatorii cronice(artrita reumatoidă, vasculite), sindroame mieloproliferative cronice, neoplazii.

Neutropenia(scăderea numărului de neutrofile) se întâlnește în infecțiile bacteriene severe, septicemii, boli limfoproliferative, alcoolism.

Valori crescute ale limfocitelor(limfocitoza) se întâlnesc în SIDA, infecții virale(citomegalovirus, virusul Epstein-Barr, alte infecții virale), tuberculoză pulmonară, tusea convulsivă, vasculite, mielom multiplu. Limfocitoza însoțește, de obicei, monocitoza. Limfopenia este prezentă în malnutriția protein-calorică, SIDA, hepatite, febra tifoidă, sepsisul, lupus eritematos sistemic, insuficiență renală. Valorile normale sunt cuprinse între 30-40%.

În astmul bronșic alergic, se poate observa creșterea numărului de eozinofile(valori normale 1-4%) sau bazofile(valori normale 0-1%). Valorile scăzute ale eozinofilelor și bazofilelor nu prezintă asociere clinică certă.

Trombocitele(plachetele) au rol în hemostază și în inițierea procesului de reparare tisulară. În bolile de cauză infecțioasă, inflamatorie sau malignă, se poate observa creșterea numărului de trombocite(trombocitoză). Trombocitoza poate să apară în anemia feriprivă, pancreatită, infarct miocardic acut, sindroame mieloproliferative. Valori scăzute apar în infecții(mononucleoza, hepatite, HIV), leucemie, limfoame sau ale cancere metastazate în măduva hematogenă. Valorile normale se încadrează în intervalul 150.000-400.000 celule/µL.

Probele inflamatorii


VSH (viteza de sedimentare a hematiilor) reprezintă rata la care sedimentează hematiile dintr-o probă de sânge anticoagulat într-o oră. În procesele inflamatorii și infecțioase, tuberculoză, pacienții prezintă, de cele mai multe ori, valori crescute ale VSH. VSH scăzut poate indica insuficiență cardiacă congestivă, hipofibrinogenemie. Valorile normale sunt 3-10 mm/h la bărbați, respectiv 6-15 mm/h la femei.

Proteina C reactivă este un reactant de fază acută care crește rapid dar nespecific ca răspuns la un proces inflamator, fiind un indicator mai sensibil și mai prompt decât VSH. Creșterea proteinei C reactive este un răspuns la procesele inflamatorii sau infecțioase. Valorile normale sunt între 0-5 mg/L.

Fibrinogenul aparține reactanților de fază acută(se produce creșterea valorilor la 24-48 de ore de la producerea evenimentului). Creșterea producției de fibrinogen se produce în infecții sau inflamații, traumatisme, cancere. Valori scăzute se întâlnesc în afecțiunile hepatice severe(ciroza hepatică, hepatocarcinom). Valorile normale sunt cuprinse între 1.8-3.5 g/L.

Modificări ale hemostazei


D-dimerii reprezintă un indicator al activității de coagulare. Au valoare predictivă negativă pentru trombembolismul pulmonar, în sensul că, un rezultat negativ la pacienții suspecți de această afecțiune, exclude prezența acesteia în proporție de aproximativ 90%. Valorile de referință sunt <0.5 µg/ml.

Modificări ale analizelor de biochimie și imunologie


Transaminazele(TGO, TGP) se recomandă de rutină în cadrul unui set de analize. Valorile normale sunt cuprinse între 0-40 U/L pentru TGO și 0-41 U/L pentru TGP. Valori crescute ale transaminazelor se întâlnesc în afecțiunile hepatice(hepatite, ciroză metastaze hepatice), arsuri, convulsii, miopatii, traumatisme, ischemie.

Gama GT(GGT) este o enzimă specifică ficatului și ductelor biliare. Valorile normale sunt 0-60 U/L. Valori crescute ale GGT apar în hepatite, ciroza hepatică, steatoza hepatică, icter obstructiv, boli autoimune, pancreatită. Nivelul GGT poate să scadă în trimestrul 3 de sarcină sau în cazul consumului de contraceptive orale.

Ureea este sintetizată în ficat din amoniac. Valorile normale sunt cuprinse între 0-50 mg/dL. Valori crescute apar în deshidratate, insuficiență cardiacă congestivă, infarct miocardic, diabet zaharat, insuficientă renală. Valorile scăzute apar în sindromul nefrotic, dieta săracă în proteine, insuficiența hepatică, coma hepatică.

Creatinina serică este un bun indicator al funcției renale, valorile normale fiind cuprinse între 0.70-1.20 mg/dL. Valori crescute ale creatininei exprimă boli acute sau cronice renale, cu afectarea filtrării glomerulare, unele afecțiuni hepatice, distrofii musculare, guta, neoplazii diverse. Valori scăzute sunt întâlnite în sarcină.

Acidul uric este produs în principal în ficat și în mucoasa intestinală. Valorile de referință sunt <7 mg/dL la bărbați, respectiv <5.7 mg/dL la femei. Valori crescute se întâlnesc în: insuficiență renală, gută, mielom multiplu, limfoame, neoplasme, hiperparatiroidism primar, psoriazis, sarcoidoză. Valori scăzute întâlnim în: boala Wilson, boala celiacă, sindrom Fanconi, acromegalie.

Glucoza serică(glicemia) este cel mai important monozaharid din sânge. Valori crescute(hiperglicemii) se întâlnesc în: diabetul zaharat ce apare datorită secreției mici sau absente de insulină, în bolile glandelor endocrine(tiroida, hipofiza, suprarenale); la persoanele peste 50 ani deoarece consumul de glucoză este mai redus; la persoanele sănătoase, când analiza sângelului se face după un consum mărit de dulciuri(glicemia revine la normal după ce dispare și cauza). Valorile normale se încadrează în intervalul 74-106 mg/dL.

Hemoglobina glicată(HbA1c) este o fracție specifică a hemoglobinei A, care se găsește la persoanele sănătoase și la cele cu diabet zaharat. Rezultatele arată media glicemiilor din ultimele 3 luni. Dacă valoarea acesteia este mare, înseamnă că și valoarea glicemiilor din ultimele luni a fost ridicată. Rezultatele obținute în urma testului de HbA1c sunt independente de dietă si fluctuațiile glucozei în sânge, spre deosebire de simpla determinare a glicemiei. Indicațiile de recoltare sunt următoarele: screening-ul diabetului zaharat, monitorizarea tratamentului la pacienții cu diabet zaharat, evaluarea riscului complicațiilor diabetului zaharat(rol predictiv).

Valorile normale pentru HbA1c sunt situate între 4,8% și 5.6%. Atunci când valorile sunt între 5.6% și 6,4%, pacientul poate fi în faza de prediabet. Toate valorile care depășesc 6.5% indică un diagnostic clar de diabet zaharat. Ținta terapeutică pentru pacienții diabetici este sub 7%. Valori scăzute pot să apară în următoarele situații: sarcină, posttransfuzional, pierderi de sânge, anemii hemolitice.

Determinarea nivelului colesterolului evaluează statusul lipidic și tulburările metabolice, riscul de ateroscleroză, stenoză coronariană și infarct miocardic. Nivelul optim este <200 mg/dL. Valori crescute se întâlnesc în: graviditate, gută, icterele hemolitice sau colestatice, diabetul zaharat, ateroscleroză, hiperlipemia esențială, obezitatea, sindroamele nefrotice, insuficiența tiroidiană. Valori scăzute se întâlnesc în: hipocolesterolemia idiopatică, boli febrile, endocardita subacută, hipertiroidie, boli hepatice(ciroza hepatică decompensată), anemii.

HDL – colesterolul("colesterolul bun") participă împreună cu LDL – colesterolul("colesterolul rău") la menținerea nivelului colesterolului celular. Valorile normale sunt >40 mg/dL în cazul HDL, respectiv <200 mg/dL pentru LDL.

Trigliceridele constituie o sursă majoră de energie pentru organism. Nivelul optim este de <150 mg/dL. Valori crescute apar în hiperlipidemii genetice și secundare, gută, pancreatită, boli hepatice, boli renale, infarct miocardic acut, hipotiroidism, diabet zaharat. Valori scăzute apar în BPOC, malnutriție, malabsorbție, hipertiroidism, hiperparatiroidism.

LDH (lactat dehidrogenaza) este o enzimă larg răspândită în organism, fiind mai frecvent întâlnită în rinichi, miocard, creier, ficat, plămâni. LDH crește în anemii, hipotiroidism, infecții, alveolite alergice sau fibrozante, infarct miocardic acut (începe să crească la 10-12 ore). Valorile normale sunt cuprinse între 135-225 U/l.

Procalcitonina este utilă în diagnosticul diferențial al infecțiilor sau inflamațiilor(bacteriene sau non-bacteriene), pentru monitorizarea pacienților cu risc de infecție, în scopul detectării complicațiilor septice, pentru evaluarea prognostică și evolutivă la la pacienții cu boli infecțioase sau inflamatorii severe. Alături de procalcitonină, în monitorizarea infecției cu SARS-COV-2 se folosește și Interleukina-6. Valorile normale ale procalcitoninei sunt 0-0.50 ng/ml iar ale interleukinei-6 0-7 pg/ml.

BNP(peptidul natriuretic de tip B) crește în infarctul miocardic acut, insuficiența cardiacă, boli pulmonare(hipertensiune pulmonară, BPOC, penumonie, embolie pulmonară, sindrom de detresă respiratorie a adultului). BNP scăzut se asociază cu edemul pulmonar. Valorile normale se situează <50 pg/ml.

Aveți o întrebare pentru noi?

Completați formularul de contact

Contact